OER-CRAFT

Aspecte etice in luarea deciziilor

MFS_TF_3_5_RO  

 Title:
Aspecte etice in luarea deciziilor
 Keywords
Etică în afaceri, raționament etic, dileme etice, luarea deciziilor, etică în consecință, deontologie
 Author:
AGH
 Languages:
English
 Objectives/goals:

Cursantul ar trebui să poată:
a)    sa determine ce este o decizie etică È™i un raÈ›ionament etic

 


 Description:

•    Decizia etică presupune o judecată despre ce este corect È™i greÈ™it.
•    Capacitatea de a evalua dacă ceva este corect sau greÈ™it necesită cunoÈ™tinÈ›e de bază despre modul în care putem evalua (raÈ›ionament etic) È™i reflecta asupra criteriilor pe care le folosim pentru a oferi evaluarea.
•    Modelele etice de luare a deciziilor încearcă să reprezinte două lucruri: [1] Etapele diferite în procesul de luare a deciziilor la o problemă de etică, într-un context de afaceri; [2] InfluenÈ›ele diferite asupra procesului respectiv.
•    Judecățile morale pot fi făcute în funcÈ›ie de luarea în considerare a drepturilor, datoriei, consecinÈ›elor etc. (diferite teorii etice).



 Contents

• Decizia etică este preocupată de o judecată cu privire la ceea ce este corect sau greșit. O decizie etică este una în care se alege cum să se răspundă la o situație dată pe baza valorilor binelui și răului, spre deosebire de numai eficiență sau eficiență. Aceasta înseamnă că tratează probleme morale. Există o serie de factori care indică statutul moral: a) Decizia poate avea un efect semnificativ asupra celorlalți - este preocupată de prejudicii și beneficii, luarea în considerare a binelui social, adică considerațiile altora dincolo de sine. b) Decizia poate fi caracterizată prin alegere, întrucât sunt deschise cursuri alternative de acțiune. Decizia morală necesită alegerea. c) Una sau mai multe părți percep decizia ca fiind relevantă din punct de vedere etic. Indiferent dacă decidentul consideră că o decizie are un conținut etic, dacă alții o fac, decât decizia implică imediat un anumit nivel de eticitate. • Capacitatea de a evalua dacă ceva este corect sau greșit necesită cunoștințe de bază despre modul în care îl putem evalua (raționament etic) și reflectarea criteriilor pe care le folosim pentru a oferi evaluarea. • Există două teorii majore ale eticii care încearcă să precizeze și să justifice regulile și principiile morale: utilitarismul (numit și consecționalism) și etica deontologică. Utilitarismul este o teorie care afirmă că un singur lucru - utilitatea - este relevant pentru deciziile etice. Opțiunea care produce cea mai mare utilitate este singura opțiune etică. Deontologii cred că îndatoririle înlocuiesc orice altceva. O datorie este o responsabilitate, o obligație, un angajament obligatoriu. • Modelele etice de luare a deciziilor încearcă să reprezinte două aspecte: [1] Etapele diferite în procesul de luare a deciziilor prin care răspund la o problemă de etică într-un context de afaceri; [2] influențele diferite asupra procesului respectiv. I. Se recunoaște o problemă morală; II. Se face un fel de judecată morală despre această problemă; III. Se stabileste o intenție de a acționa asupra acestei hotărâri; IV. Se acționează în conformitate cu intențiile. • Judecățile morale pot fi făcute în funcție de luarea în considerare a drepturilor, datoriei, consecințelor etc. (diferite teorii etice). Cu toate acestea, cele mai multe cercetări indică faptul că managerii tind să se bazeze primar pe gândirea consecționalistă. Vedeți în diapozitivele atașate exemplul eticii consecvenționaliste. • Acestea sunt caracteristicile unice ale individului care ia efectiv decizia relevantă. Acestea includ factori dati (de exemplu, vârsta, sexul) și cei dobândiți prin experiență și socializare (de exemplu, educație, atitudini). • Aceste caracteristici particulare ale contextului influențează dacă individul va lua o decizie etică sau o decizie ne-etică. Acestea includ factori asociați cu contextul muncii (de exemplu, sisteme de recompense, roluri de muncă, cultura organizațională) și cei asociați problemei în sine (cum ar fi intensitatea problemei morale sau încadrarea in etica problemei). • Tactica raționalizărilor sunt strategii mentale care le permit indivizilor să își vadă actele corupte ca fiind justificate. Este o parte a procesului de încadrare morală care justifică acțiuni nemorale. În cadrul unor astfel de strategii, putem identifica: negarea responsabilității, refuzul vătămării, refuzul recunoasterii victimei, ponderarea socială, apelul la loialități mai mari, metafora înregistrării (de exemplu, persoanele susțin că au dreptul de a avea comportamente deviante din cauza creditelor lor acumulate).


 Results


 Indicators


 Bibliography

•    Blowfield M., Murray A. (2013) Corporate Responsibility, Oxford Press.
•    Barnes, B. G. (2014) Critical thinking structures for business ethics, source: https://pdfs.semanticscholar.org/bae7/12ab8e1a4e212185026323f623deb90a3ded.pdf [21.12.2019].
•    Crane A., Matten D. (2010) Business Ethics. Managing corporate citizenship and sustainability in the age of globalization, Third Edition, Oxford University Press.
•    https://blink.ucsd.edu/finance/accountability/ethics/process.html
•    https://ethicsunwrapped.utexas.edu/glossary/
•    https://legaldictionary.net/ethical-reasoning/
•    https://www.mytutor.co.uk/answers/16304/A-Level/Philosophy-and-Ethics/What-is-deontology-and-how-is-it-different-from-utilitarianism/
•    Moreland J.P. (2009) Ethics Theories: Utilitarianism Vs. Deontological Ethics, source: https://www.equip.org/article/ethics-theories-utilitarianism-vs-deontological-ethics/
 


 Related material:
4.3_artcademy_training_fiche_ethical_aspects_in_decsion_making_5_agh_ro.docx